Cândva,înainte de-nceputuri
Şi "blândă" ţi-e privirea de călău,
Iar dacă iei istoria,şi o întorci pe dos,
Nu face cât un simplu gând de-al tău.
Şi de la porţile lui Hades pari venită,
Fetiţa cu chibrituri, ce-a crescut,
De la atâta foc nu numai sufletul se-agită,
Ci chiar şi părul ţi-e mai roşu şi nebun.
O succesoare a Evei disperate,
Să tot cunoască,să fie tot mai mult,
Eşti tu ,dar mărul tău nu ţi-a dat lumea,
Ci-n beznă - de la lume,te-a târât.
Puteai să ai aceleaşi aripi albe,
De nu ţi-ai fi dorit să tot iubeşti..."
Aşa îmi spun,privindu-mă-n oglindă,
"Puteai să ai mai mult decât doreşti."
Comentarii
Trimiteți un comentariu