oare până când



-spune-mi, câți ani crezi c-o să mai rezistăm?
-câți ani? n-am rezistat nici macar doi
-nu. distrugandu-ne așa, cați ani? așa, încă mai cât?
-până la adânci bătrâneți, nu așa zicea povestea?
-nu știa ce zice
-nici eu nu știu
-atunci de ce zici?
-pentru că tu ai nevoie de cuvinte
-deci știi, tu știi prea bine că mă minți
-nu. nici tu nu știi încă. iar când te mint nu știu chiar atunci, dar când nu pot atât de mult cât tu,
tu îmi ceri, atunci îmi dau seama
-cer cât dau
-poate că eu n-am nevoie de atât. poate am nevoie doar să-mi fii alături
-mai puțin nu pot. ți-aș da totul
-tu ești totul
-și totuși nu mai e nimic
-ar mai putea fi
-ar putea?
-o să fie
-cați ani?
-câți avem
-nu pot atât de mulți
-câți ai vrea?
-încă câțiva, și-apoi să se termine totul
-subit?
-da
-crezi că vom rezista unul fără altul?
-poate și acolo vom fi împreună
-atât de subit vrei?
-altfel la ce bun? să ne mai distrugem încă pe-atât așa?
-păi dacă...și acolo va fi la fel ca aici?
-ma doare capul
-lasă-mă să te iubesc
-exact acum când mă doare capul?
-o să-ți spun ceva ce-o să-ți placă
-ce?
-n-o să se termine niciodata
dar din când în când va fi așa frumos
că nu vei mai vrea să se termine

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gen:gratar.

the poet and the muse

Tu cere, eu nu mai vreau nimic