În tine- tu

I can't fear death no longer . I've died a thousand times )
Bring me the horizon






În timp ce eu înca miros a stele şi-nălţime ,
Voi aveţi gurile pline de-astfalt şi goale de iubire.
Vă căutaţi de piatră la rinichi,blocaj intestinal,
Când eu îi construiesc durerii un altfel de spital.



Şi de-nălţimea-mi e un deal,de unde stau să cad
Găsesc plăcut-apropierea,de rai dar şi de iad,
Cum mi se taie respiraţia şi mă înţeapă gândul
E mai plăcut de mii de ori decât să calc pământul.



Şi nu mă văd foarte departe ..de orice muritor
Ci doar prefer un loc al meu, de sine stătător
Ce nu-i ca lumea asta - un mare bec stricat,
Al cărui filament a ars şi n-a mai fost schimbat.



Lipsit de întrerupător,îmi place colţul meu
Unde decid când să fiu sclav şi când să vă fiu zeu..
Când deşi rămaşi fără lumină,avem pereţi de sticlă,
Din altă viaţă-mi amintesc ce-nseamnă să n-ai frica.



Să ai răbdare să poţi sparge cu grijă cochilia
Să ieşi fără a te tăia în cioburi şi-a coborî privirea
Îmi amintesc de parcă..era când m-am născut
Când nu ştiam că moartea e tot un început.



Că dacă ai căzut şi de pe culmea gândită chiar de tine
Eşti liber să-ţi zideşti o alta, la altă înălţime.
Că plânsul stă la temelia atâtor vieţi născute
Durerea nu doar te omoară,ci poate să te-ajute.



Te-nvaţă să rezişti în vârf sărind într-un picior
Când alţii se arată dornici să stea pe locul tău
Că amorţeala, parcă,e doar o adiere
În timp ce sticla,ea..te duce la cădere.



Uitarea de-aţi crea un colţ..o lume doar a ta
Şi statul în spitale triste,când boli cu inima
Nu se tratează-n paturi care duhnesc a moarte
Ci-n paturi calde,cu iubire,sau în singurătate.



Când becul lumii nu mai arde,când soarele apune
Ridică-te pe culmi înalte şi arzi ca un tăciune
Şi de rămâne doar cenuşa,din ce ai fost odată
Zbura-va toată peste lume,dar n-are să se piardă.



De laşi puţin din al tău suflet în tot ce iţi propui
Nu-i laşi durerii loc de ars..iar flacăra dintâi
Rămâne vie ...de iţi dai - şi timp să stai cu tine
Ascultă-te căci printre oameni,se moare,nu se-nvie.



În şcoli şi în spitale-nveţi să fii doar dependent
S-asculţi ce-ţi zic alţii "de bine",deşi-i incoerent
Când uşile îti sunt închise, şi par tot mai puţine
Gândeşte că ce vezi sau crezi depinde doar de tine.







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gen:gratar.

the poet and the muse

Tu cere, eu nu mai vreau nimic