Sms mai lung.

Imi pare rau sa te anunt,dar exista o bariera de comunicare intre noi.
Nu am sa te mai chem,nici verbal,nici non-verbal nici paraverbal.Nu'ti trimit nici e-mail'uri,nici scrisori,absolut nimic pentru ca imi raspunzi prea rar,si nici atunci nu te inteleg.Am impresia ca vrei sa vii,cateodata sunt mai multa decat sigura ca te si simt,dar de fapt tu nici n'ai aparut.
Ni se interpun atatea persoane,atatea situatii de maxima incordare... ma gandesc ca poate te evit si eu ,gasind alte obiective mai importante,avem o problema si cu timpul... avem multe probleme.
Te chem cu o privire disperata de fiecare data cand trec pe langa un grup urias de "ultra-extaziati",oftez de fiecare data cand treci pe langa mine,de fiecare data cand as fi putut sa te am dar am esuat...
Daca ai avea un picior,m'as agata de el si nu ti'as mai da drumul niciodata.Dar din pacate,esti doar o euforie de moment,pe care o simt atunci cand sunt multumita de ceea ce realizez si de ce ma inconjoara.Cum asta nu se intampla prea des,nici pe tine nu te prea intalnesc..dar promit ca de azi o sa ma prefac ca te detin in totalitate,ca nimeni nu mi te-ar putea lua vreodata,chiar daca de fapt tu esti foarte departe de mine.


Adio fericire...Si bun venit!

Comentarii

Anonim a spus…
Mie imi e dor de tine! Foarte tare.
Monica a spus…
cursurile de leadership au lasat urme pe aici:))
oricum imi place ce ai scris:X

Postări populare de pe acest blog

the poet and the muse

Gen:gratar.

Tu cere, eu nu mai vreau nimic