"Castraverosiile"


     Era o dimineata calduroasa de vara, ca si cele ce trecusera, iar viata membrilor familiei Verde isi urma cursul monoton.Capul singurei familii de castraveti din intreaga sera isi aranja tepii in baie,in timp ce doamna Verde pregatea portiile de sol fertil ,copiilor.Singura fiica a familiei se deplasa alene pe stratul umbrit de fasolea ce se inalta mandra spre necunoscut, cautandu'si crema hidratanta.Intre timp mama urla cu disperare:
 -Verzisoara,nu s'a coborat frate'tu de pe harag?!Veniti,maica,la masa ca va intra viermii in pamant...
-Mai mama,mai..Tu crezi ca eu am grija nataraului aluia?!Nu stii cat doarme?
-Nu vorbi asa de frate'tu! Nu a fost vina lui ca i'au dat cu sapa'n cap...Taranii astia nu's niciodata atenti.Tu fugi de'l trezeste ,ca Rosiile vor sa le intoarcem vizita...
-Hai ma...Iar mergem la umflatele alea...
-Ei lasa ca nici mie nu'mi sunt drage dar tre sa ne punem bine cu vecinii ...Ca doar voi cereti sol de calitate la micu dejun.Daca ati manca ce avem pe strat ati fii ca neamu lu' Mazare.
-Mda,fie...Ma duc sa'l trezesc pe Castravetoiu' ala.Dar nu promit ca merg!
Si in timp ce Varzisoara urca pe harag,domnul Verde ii dadea nevestei lui,sarutul de dimineata.Desigur,ea nu era prea incantata pt. ca iarasi nu'si spalase tot pamantul de pe tepi.
Dar nu avu timp sa'i arunce criza de igiena intre coji ca Verzisoara cobora agitata haragul:
-Mama,mi'au aparut pete pe coaja.Si mai era ceva..dar ...am uitat. 
-Ce sa fie?Si unde'i fractu?
-Aaa,da.Nu e.Da mai,asta era.Ce castraveata sunt.
-Cum adica nu e?Ce ne facem?Unde?Cum?Cand?Animalule,zi si tu ceva...A disparut baiatu'. 
-Pai..ce..ce sa zic?!
-Asa mai...ce.Am uitat sa pun si intrebarea asta.Deci reluam...Cum adica nu e?Ce ne facem?Unde?Cum?Cand?Ce?...[Gata,ma simt mai bine. ]
-Bun mama,daca ai terminat cu intrebarile ,noi ne putem intoarce la treburile  noastre? :D
-Da,cum sa nu.Plecati cu Domnu.
.............................................................................................
Si mai trecu o zi lipsita de evenimente...
In timp ce familia se pregatea de culcare,apare la baza haragului,nimeni altul decat Castravetoi.Mama sari in intampinarea lui:
-Fiule,fiutule...Ce mai faci dragutule?!
-Hai mai mama,lasa'ma cu textele.Oi fi eu retardat, dar nici chiar asa...
-Ba asa fiule,asa.Dar uite,daca as zice ca ne'am facut griji, te'as minti ...insa nu te mint cand iti spun ca totusi sunt curioasa.Deci,unde ai fost?
-Poi si eu pe la gagici...
-Care,flacau' mamii?:
-Poi la rosii...
-Valeu,te rade sorta!  [...]


[Si asa au aparut Castraverosiile :D]


Comentarii

Delia a spus…
=)))))))))))))))))))))))
da stiu ca ai imaginatie =)))
20 februarie 2010 la 11:53
Td a spus…
Pe 6 ne miscam fundurile in Moinesti si va dam martisoare fericire>:D<
28 februarie 2010 la 20:53
Anonim a spus…
hm, foarte
creativ...
=))
11 mai 2010 la 20:25

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gen:gratar.

Imagine
-Gratar cu familia?! Familia mea e impartita peste tot.Stiu si eu,poate ma plictisesc...nu,mai stau putin pe mess,mai sunt pe acolo rude pe care nu prea le cunosc,nu e mediul meu,alte scuze... (La pc tot plictiseala). Bine,hai ca vin si eu la gratar! Strabat eu gradina,ma rog sa mai fie si persoane de varsta mea,hai ca am gasit un fel de verisoara de gradul 3. -Biancaaaaa(sper ca nu te-am confundat iar cu sora ta),hai sa te ajut cu sacosa! Bun,s'au instalat toti,au inceput rasetele,impartitul paharelor... Vreau si eu unul!:"> Gata,mi'au dat si mie niste whiskey. Bianca era cam la distanta de mine,nu prea stiam cum sa ma bag in seama,am zis "clar,mai stau putin si ma intorc la pc".Multumita nu mai stiu carei rude,a venit si verisoara mea langa mine si am inceput sa'i prezint viata de liceu.Si ea vrea la filo-ah,ce frumos. Peste putin timp apare si sormea,si mai bine...hai sa strabatem multimea si sa vedem cum e tazlaul.Trece prin spatele gradinii mele ...
Citiți mai multe

the poet and the muse

Imagine
i had you three fears ago touching with your strong hand but watching with eyes scared as i was willing to absorb your entire being in my soul to capture, imprison, arrest your almost dying breath on my neck you lips on my forehead "forever" there aren't forevers, i bet... i've had you just a little before your fears took over and claimed that you're the princess of their ivory tower when i was ready to give you my ruins and let you build me as a child who builds a castle of sand i have my fears too, you know? you don't cause i didn't have time to be weak to be me i fear that forevers are real and that i missed mine yeah the past is a fear that inhabits my present too, sometimes but some times some ties make me proud to have chosen to be in a certain place, at a certain time and let myself be built as a castle about to fall at the first breeze i prefer little whiles of joy, than never ending days of grief you were a g...
Citiți mai multe

Tu cere, eu nu mai vreau nimic

Imagine
Ceri crizanteme albe, draga mea, Să-ți lumineze jalnicele nopți, Dar eu mă simt chemat ades prin piață Doar de coroanele de morți. Căci ce coroană mi-a fost dat Să port în lupta mea cu sensul? Când nimeni nu m-a îndrumat, Și singur sceptru mi-a fost versul. Doar regi căzuți mă alinau, Confrați pierind pentru peniță, Îmbrățișându-și nebunia Și patima pentru știință. E-o boala grea, dorința asta, Să-i înțelegi pe toți și toate, Și-oricât plătești să scapi de ea, Se-ntoarce-n fiecare noapte. Ceri crizanteme albe, draga mea, Ai drept să ceri, firește, și o mie, Dar orice floare aș vedea, mă crezi? O văd stând mai apoi pe piept la mine.
Citiți mai multe